M-am jucat putin cu niste pulpe de pui. Ma gandeam sa le prajesc sau sa le fac la cuptor cu niste cartofi, dar m-am luat cu joaca si hai sa va spun ce a iesit.
Am dezosat pulpele (partea superioara. ciocanelele erau lipsa si oricum nu ar fi fost bune pentru reteta asta), le-am intins carnea cat am putut (cu cutitul, taiate usor paralel cu pielea) si le-am batut un pic, cat sa le doara dar sa nu tipe, cu ciocanul de snitele.
Am ras niste cascaval si am tocat marunt vreo doi catei de usturoi (oare de ce le zice catei?), am luat doua oua, le-am separat albusul de galbenus si am amestecat galbenusul cu cascavalul ras, cu usturoiul si cu putina sare.
Am tocat si niste verdeata (marar si patrunjel amestecate). Am pus amestecul de galbenus, care era de consistenta unei creme groase, peste pulpele de pui si am presarat deasupra un strat de verdeata, apoi le-am facut rulouri pe care le-am fixat cu cate o scobitoare, cu pielea in exterior.
Am luat vreo 4 cartofi noi nu foarte mari, pe care i-am taiat in bucati neregulate si i-am fiert, cu tot cu coaja. Cand erau aproape patrunsi, i-am scos si i-am scurs, apoi le-am dat sare si putin cimbrisor si i-am amestecat cu albusul batut spuma de la cele doua oua.
Am pus totul intr-un vas termorezistent, am turnat un pahar de vin alb, am trantit rulourile de pui deasupra si le-am dat la cuptor cam o ora.
S-au potrivit cum nu se poate mai bine. Puiul era moale si aromat inauntru, cu cascavalul topit insinuat in fiecare fibra, cu usoara aroma de usturoi, iar pielea cu care invelisem rulourile era crocanta si lucioasa, numai buna de zdrobit in dinti. Cartofii deliciosi, pe acelasi principiu: moi inauntru, fiind fierti inainte, si crocanti pe dinafara, unde albusul se infratise cu coaja si formase pelicula alunecatoare si aromata peste ei.
Relativ simplu de facut dar dureaza ceva mai mult. Merita intr-o duminica la pranz sa incercati.
Am dezosat pulpele (partea superioara. ciocanelele erau lipsa si oricum nu ar fi fost bune pentru reteta asta), le-am intins carnea cat am putut (cu cutitul, taiate usor paralel cu pielea) si le-am batut un pic, cat sa le doara dar sa nu tipe, cu ciocanul de snitele.
Am ras niste cascaval si am tocat marunt vreo doi catei de usturoi (oare de ce le zice catei?), am luat doua oua, le-am separat albusul de galbenus si am amestecat galbenusul cu cascavalul ras, cu usturoiul si cu putina sare.
Am tocat si niste verdeata (marar si patrunjel amestecate). Am pus amestecul de galbenus, care era de consistenta unei creme groase, peste pulpele de pui si am presarat deasupra un strat de verdeata, apoi le-am facut rulouri pe care le-am fixat cu cate o scobitoare, cu pielea in exterior.
Am luat vreo 4 cartofi noi nu foarte mari, pe care i-am taiat in bucati neregulate si i-am fiert, cu tot cu coaja. Cand erau aproape patrunsi, i-am scos si i-am scurs, apoi le-am dat sare si putin cimbrisor si i-am amestecat cu albusul batut spuma de la cele doua oua.
Am pus totul intr-un vas termorezistent, am turnat un pahar de vin alb, am trantit rulourile de pui deasupra si le-am dat la cuptor cam o ora.
S-au potrivit cum nu se poate mai bine. Puiul era moale si aromat inauntru, cu cascavalul topit insinuat in fiecare fibra, cu usoara aroma de usturoi, iar pielea cu care invelisem rulourile era crocanta si lucioasa, numai buna de zdrobit in dinti. Cartofii deliciosi, pe acelasi principiu: moi inauntru, fiind fierti inainte, si crocanti pe dinafara, unde albusul se infratise cu coaja si formase pelicula alunecatoare si aromata peste ei.
Relativ simplu de facut dar dureaza ceva mai mult. Merita intr-o duminica la pranz sa incercati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu