Ieri sotia mi-a adus busuioc proaspat din piata, inflorit.
Busuiocul se impaca excelent cu rosiile si cu carnea de pui. Au o chimie speciala, isi completeaza gusturile si busuiocul aduce o aroma puternica si delicata in acelasi timp.
Am luat un pui de la macelarie, l-amtransat, am pastrat spinarea si aripile, am desfacut pieptul si copanele in bucati mai mici (pieptul taiat in doua, copanele in ciocanele si pulpe). Le-am frecat pe fiecare in parte cu sare, usturoi pisat si ghimbir ras.
Le-am pus intr-un vas de Yena, am pus cateva ciuperci champinion printre ele, am pus busuicul proaspat cu tot cu flori, putina menta uscata, o cana de bulion si am turnat peste toate un pahar de vin rosu demisec (stiu ca de obicei la pui se foloseste alb, dar aroma de busuioc cu menta parca cereau rosu, asa ca m-am conformat).
Am acoperit totul etans cu folie de aluminiu si le-am dat la cuptor, la foc potrivit, doua ore.
Cand le-am scos, puiul era acoperit de o crusta rumenie, un pic crocanta, iar interiorul era suculent si fraged (de asta am acoperit vasul, sa ramana totul inauntru, sa nu se evapore si sa se usuce), iar ciupercile devenite negre raspandeau o aroma divina (dupa cum am spus, sunt inebunit dupa ciuperci).
Absolut delicios, usor, sanatos, aromat, se topeste pe limba si iti cere sa nu te opresti.
Cum obisnuiesc sa gatesc o mancare de pranz pentru cateva zile, am pus la fiert spinarea si aripioarele pana cand se desprindea carnea de pe os si in oala pluteau bobitele de chihlimbar lasate de grasimea puiului.
Am taiat doi morcovi mai mari in feliute rotunde ca soarele si le-am pus in oala sa se inmoaie si sa isi lase gust de caroten portocaliu aprins, am tocat cu cutitul o ceapa mare si am aruncat-o impreuna cu un pumn de orez in fiertura aromata.
Am scos bucatile de carne, le-am dezosat si am aruncat carnea tocata mai maruntel inapoi (treaba cu taiatul marunt al carnii am dobandit-o de cand mi s-a nascut baiatul. Parintii stiu de ce. Am lasat doar aripile intregi, caci pe acelea le mananc eu).
Le-am lasat sa fiarba pana s-au inmuiat orezul si morcovul si toate ingredientele s-au infratit in zeama clocotinda, am tocat o legatura de patrunjel impreuna cu busuiocul ramas, le-am aruncat peste fiertura si am stins focul. Verdeturile le pun intotdeauna la sfarsit si nu le las sa fiarba, ci doar sa isi desfaca savoarea in zeama care se linisteste.
O partida de gatit ca la mama acasa, care era in stare sa faca dintr-un pui si trei legume cate 3-4 feluri de mancare de ne ajungeau jumatate de saptamana.
Busuiocul se impaca excelent cu rosiile si cu carnea de pui. Au o chimie speciala, isi completeaza gusturile si busuiocul aduce o aroma puternica si delicata in acelasi timp.
Am luat un pui de la macelarie, l-amtransat, am pastrat spinarea si aripile, am desfacut pieptul si copanele in bucati mai mici (pieptul taiat in doua, copanele in ciocanele si pulpe). Le-am frecat pe fiecare in parte cu sare, usturoi pisat si ghimbir ras.
Le-am pus intr-un vas de Yena, am pus cateva ciuperci champinion printre ele, am pus busuicul proaspat cu tot cu flori, putina menta uscata, o cana de bulion si am turnat peste toate un pahar de vin rosu demisec (stiu ca de obicei la pui se foloseste alb, dar aroma de busuioc cu menta parca cereau rosu, asa ca m-am conformat).
Am acoperit totul etans cu folie de aluminiu si le-am dat la cuptor, la foc potrivit, doua ore.
Cand le-am scos, puiul era acoperit de o crusta rumenie, un pic crocanta, iar interiorul era suculent si fraged (de asta am acoperit vasul, sa ramana totul inauntru, sa nu se evapore si sa se usuce), iar ciupercile devenite negre raspandeau o aroma divina (dupa cum am spus, sunt inebunit dupa ciuperci).
Absolut delicios, usor, sanatos, aromat, se topeste pe limba si iti cere sa nu te opresti.
Cum obisnuiesc sa gatesc o mancare de pranz pentru cateva zile, am pus la fiert spinarea si aripioarele pana cand se desprindea carnea de pe os si in oala pluteau bobitele de chihlimbar lasate de grasimea puiului.
Am taiat doi morcovi mai mari in feliute rotunde ca soarele si le-am pus in oala sa se inmoaie si sa isi lase gust de caroten portocaliu aprins, am tocat cu cutitul o ceapa mare si am aruncat-o impreuna cu un pumn de orez in fiertura aromata.
Am scos bucatile de carne, le-am dezosat si am aruncat carnea tocata mai maruntel inapoi (treaba cu taiatul marunt al carnii am dobandit-o de cand mi s-a nascut baiatul. Parintii stiu de ce. Am lasat doar aripile intregi, caci pe acelea le mananc eu).
Le-am lasat sa fiarba pana s-au inmuiat orezul si morcovul si toate ingredientele s-au infratit in zeama clocotinda, am tocat o legatura de patrunjel impreuna cu busuiocul ramas, le-am aruncat peste fiertura si am stins focul. Verdeturile le pun intotdeauna la sfarsit si nu le las sa fiarba, ci doar sa isi desfaca savoarea in zeama care se linisteste.
O partida de gatit ca la mama acasa, care era in stare sa faca dintr-un pui si trei legume cate 3-4 feluri de mancare de ne ajungeau jumatate de saptamana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu